Efecte negative ale tehnologiilor moderne

Folosirea dronelor practic ii enerveaza la culme pe cetateni

Dronele devin deja o banalitate, le intalnim peste tot, le folosesc si tinerii si adulti si copiii. La inceput dronele erau niste aparate de zbor mari care tot survolau zone strategice si aruncau bombe. Astazi oricine poate cumpara o drona din orice magazin online care vinde asa ceva, chiar Amazon se gandeste sa livreze produsele cu dronele. Dronele vor livra mancare, vor monitoriza zone pentru politie, vor avea diverse functii. Dar zgomotul lor si bazaitul va fi infernal si ne va innebuni de tot. Cu cat e drona mai mare, cu atat zgomotul ei e mai mare. In Yemen unde ai drone cat vezi cu ochiul liber cetatenii de acolo nu mai suporta bazaitul lor. Daca se va ajunge la folosirea curenta a dronelor vom auzi bazaitul zi si noapte pana acolo incat ne vom obisnui cu el cum ne obisnuim si cu declansarile frigiderului.

Fermele eoliene si solare distrug viata salbatica

Zonele unde sunt turbine solare si eoliene pot fi foarte utile atunci cand nu vom mai avea resurse fizice. Putem produce energie si caldura cu ele si putem incalzi zone intregi iarna fara costuri mari. Soarele si vantul nu cer nimic in schimb, sunt mai mereu la dispozitia noastra, sunt curate si nu implica investitii prea mari. Plantele pot fi afectate de aceste tipuri de resurse folosite tot mai des de oameni, ritmul de crestere e schimbat, asa ca oamenii din organizate preocupate de mediu se lupta sa gaseasca solutii ca sa protejeze viata salbatica. Pasarile sunt si ele afectate de fermele solare si eoliene, puterea vantului omoara mai putine plante sau pasari decat carbunele exploatat, dar efectele sunt la fel de devastatoare. Pasarile pot sa se indrepte spre surse de energie si pot muri carbonizate. Multe solutii au fost propuse de-a lungul timpului insa niciuna nu a fost suficient de buna si de eficienta sa fie pusa si in practica…

Somnul linistit si relaxant se poate obtine daca ai pilote si perne cu puf de gasca

Un somn cu dureri de gat, de coloana, de membre nu mai e somn. Cum dormim influenteaza foarte mult starea noastra de dimineata, daca avem o noapte agitata dimineata suntem mai obositi decat atunci cand ne-am culcat.

Un somn relaxant si fara dureri inseamna si o minte mai clara in ziua urmatoare si un randament mai bun la locul de munca. Cele doua elemente care ne influenteaza somnul mai mult decat credem sunt perna si pilota.

Perna este cea care sustine capul si gatul, ea ne ajuta sa avem o pozitie normala in timpul somnului, creierul poate sa isi faca treaba linistit noaptea, cat dormim, daca nu este distras de fel de fel de semnale, dureri, trezire.

Pentru un somn de calitate este bine sa investim in seturi de calitate de pilote de pat si perne 50×70 din puf de gasca, ambele sunt potrivite si pentru vara si pentru iarna, sunt moi, iau usor forma corpului, pielea nu transpira in exces, se intretin usor si se pot spala si acasa.

Puful este bun izolator, ne tine departe de caldura sau de frig, pernele si pilotele nu provoaca alergii, acarienii nu au nicio sansa sa se inmulteasca, nu exista mirosuri urate.

Fetele de la pilote de pat sau perne 50×70 din puf de gasca sunt din bumbac satinat in cele mai multe cazuri, se pot igieniza usor, nu se decoloreaza la spalari succesive, nu permit pufului sa iasa din greseala din perna, sunt de calitate, au rezistenta la uzura, se usuca rapid chiar si intr-un balcon.

Spre deosebire de pernele cu pene, cele cu puf isi pastreaza forma, pot lua forma capului, sunt moi si nu afecteaza pozitia normala a capului si gatului in timpul somnului.

Avand marimi diverse pernele si pilotele pot fi folosite de o singura persoana sau chiar de doua persoane, pentru pilote, se pot igieniza simplu, materialele si fibrele rezista, nu se rup, rezistenta pernelor si pilotelor poate fi de peste cinci ani la o utilizare normala.

Fobii ciudate de care multi oameni sufera chiar fara sa o stie

Decidofobia

Cum ii spune si numele fobia se refera la teama de a lua orice decizie. Cei care sufera de asa ceva sunt foarte tematori cand sunt pusi in fata unei decizii rapide. Ea apare pentru ca in trecutul persoanei exista o experienta traumatica legata de o decizie. De regula cei cu decidofobiei se cam iau dupa toti cei din jur, ei merg cu majoritatea, se feresc sa ia o decizie individuala, care sa le favorizeze o anumita actiune. Cum recunosti o persoana care are decidofobie? Multi incearca sa te evite ca sa nu ia o decizie. Multi investesc timp si resurse pentru a nu fi nevoiti sa ia decizii, sa nu existe un context in care sa se ia o decizie. Cei care au fobia respectiva depind de altii atunci cand e vorba de orice decizii. Indeciziile frecvente pot avea efecte negative asupra vietii celor care au aceasta fobie ciudata. Viata persoanei cu decidofobie poate sa devina un cosmar daca nu se face si un tratament pentru asa ceva.

Heliofobia

Teama de soare, irationala si exagerata, iata ce e heliofobia. De multe ori informatiile interpretate gresit duc la aparitia fobiei. O persoana care crede ca un cancer de piele apare de la prea multa expunere la soare poate dezvolta heliofobia. Si cei care sufera arsuri vara, la plaja, pot sa se trezeasca cu fobia. Ea este destul de des intalnita, multi stau in casa de teama sa nu dea de radiatie solara si de Soare cand pasesc peste prag. De cate ori exista riscul expunerii la soare apar atacuri de panica. Si operatiile de indepartare a unor tumori pot duce la astfel de comportamente ciudate, practic ti-e atat de teama de cancer incat renunti si sa mai tragi de perdea dimineata ca sa intre soarele in camere.

Viitor cert si inevitabil

Astazi am revenit acasa. Eu am crescut la tara si am avut o copilarie extraordinara. Nu pot sa spun ca nu-mi place viata urbana, forfota cu care te obisnuiesti la un moment dat, diversitatea care izbeste, energia inepuizabila a orasului si oamenii atat de diferiti si atat de interesanti. Are omul o capacitate foarte importanta, cea de adaptare. Astfel m-am adaptat si eu. Am trecut incet de la linistea cu care eram obisnuita si am acceptat zgomotul urban. Si toate lucrurile isi urmeaza directia lor normala: studii, serviciu, prieteni, iesiri. Orasul devine o parte din tine si ti se pare ca asa a fost din totdeanuna.

Dar astazi, dupa o lunga perioada, am revenit acasa. Si acea liniste a copilariei mi s-a impus din nou in suflet. Este linistea padurii de la marginea satului in care am experimentat tot felul de jocuri si pe care o cunosc mai bine decat oricine, este linistea drumului care trece prin sat, a rasaritului si a apusului atat de frumos si de autentic.

Imi dau seama ca mi-au lipsit atat de mult toate aceste detalii, esentiale le-as numi eu. Cat de fericiti suntem noi, cei care am copilarit la tara, care am mancat cirese nu de la magazin, ci din copacul bunicai sau al vecinului, care eram toata ziua la joaca, care legam prietenii, care inventam jocuri (si eram intr-adevar creativi), care ne bucuram de legumele si fructele din gradina, in forma lor naturala, care eram lipsiti de inhibitii si doritori sa cunoastem lumea.

Nu vreau sa fac acum o paralela si sa vorbesc despre marea majoritate a copiilor de astazi, despre modul lor de a vedea lumea, despre jocurile lor sau efectele tehnologiei. Cred ca cu totii ne dam seama cat de mult pierdem de la tehnologii, pe langa confortul si facilitatile pe care le castigam. Ceea ce ma sperie cel mai mult este faptul ca exista acesta probabilitate si ea este indubitabila, cea ca satele noastre vor disparea la un moment dat si impreuna cu ele va disparea acea forma a copilariei despre care povesteam, frumoasa si naturala in felul ei.

Inteleg ca este ceva inevitabil, pentru ca acesta e mersul normal al progresului. Nu stiu cat de rational este, insa aceasta este directia in care ne indreptam. Eu, personal, imi doresc atat de mult ca copiii mei sa guste din aceasta forma a copilariei, sa alerge descult pe afara, sa se bucure de gradina bunicilor, sa cunoasca si sa indrageasca satul si sa aiba o copilarie adevarata.

Ma gandeam la toate aceste lucruri cat admiram apusul mirific acasa, la tara. Cat inspiram adanc aerul proaspat al serii si lasam sa mi se astearna in suflet linistea deplina, colorata in nuante din verdele padurii si azur – auriu. Cat de fericiti suntem noi, cei care putem sa ne bucuram inca de aceste privelisti.